Ruina Din Inima Bucureştilor. Teatrul Capitol, Săraca Clădire Bogată

0 2


De
Andrei Crăițoiu,

Duminică, 25 august 2019, 21:00

Arhitecții bucureșteni au avut mai multe inițiative și proiecte pentru salvarea lui, dar nu au avut nici un fel de sprijin din partea autorităților. Clădirea se află în proprietatea statului, în administrarea RomâniaFilm și după anul 1990 nu a mai fost investit nici un leu în această clădire.    

Teatrul de Vară “Alhambra”, rebotezat “Capitol” de comuniști, e o adevărată ruină. Inaugurat acum peste 100 de ani, în 1916, clădirea se degradează pe zi ce trece, iar locul devine un adevărat pericol pentru cei care intră în curtea interioară.

Acum și atunci. 2019 versus 1916. Scena Teatrului de Vară e o adevărată ruină, în timp ce acum 100 de ani, zeci de spectacole aveau loc în fiecare săptămână

Tencuiala a căzut în totalitate, iar cărămizile se văd la tot pasul. Multe sunt mâncate de vreme, iar fațada stă să pice și ea în orice moment. Aflat pe strada Constantin Mille din București, paralel cu Bulevardul Regina Elisabeta, teatrul era parte a cinematografului cu același nume, ridicat cu trei ani mai devreme, distrus și el acum.

Premiera, o piesă
franceză

Clădirea superbă,
proiectată de arhitectul Nicolae Nenciulescu, cu sculpturi și ornamente
realizate de Spiridon Georgescu, avea o poziție excelentă și o acustică
perfectă pentru acele vremuri.

Una dintre primele imagini cu Teatrul de Vară Capitol, realizată în mai 1916, chiar de arhitectul construcției, Nicolae Nenciulescu

Iar teatrul a
atras publicul ca un magnet. Proiecția de debut a avut loc în 1916 și a fost
una franceză. “Voyage dans la lune”, de Georges Melies, s-a auzit pentru prima
dată aici. Toate locurile au fost vândute într-un timp record. Într-un
Bucureşti boem, strada Sărindar de atunci era locul preferat al celor pasionați
de spectacole și cultură.

“Era un adevărat
furnicar, pentru că se afla într-o zonă superbă a orașului, unde lumea bună din
perioada interbelică ieșea la plimbare pe bulevardele largi și liniștite ale
orașului”, spun istoricii.

Reparații
superficiale după 1977, abandon total după 1990

Dar începând cu
cutremurul din 4 martie 1977, lucrurile s-au schimbat. Seismul a afectat grav
structura clădirii, care a fost ruptă în două. S-au făcut reparații și
spectacolele au continuat. Doar că în 1990, cinematograful și teatrul se închid
pentru prima dată, totul fiind
într-o evidentă stare de deteriorare. Nu au mai existat investiții, iar an de
an nimeni n-a făcut nimic. Rar, grădina și-a mai deschis porțile, dar pericolul
era la tot pasul. Acum situația este una mult mai gravă.

Așa arată acum intrarea în clădirea istorică de pe strada Constantin Mille

Sculpturile sunt
aproape distruse, balconul de deasupra scenei nu mai există, la fel ca și
gradenele de beton din interiorul grădinii. Bălăriile sunt peste tot. Cei șase
îngerași sculptați au început și ei să-și piardă formele, să dispară în
umezeală și mucegai. Autoritățile locale nu au luat nici un fel de atitudine
pentru remedierea situației, doar asociațiile civice au mai încercat să ajute,
dar totul s-a stopat rapid.

Arhitecții ar
vrea, dar nu-i bagă nimeni în seamă

Clădirea aparține
RomâniaFilm, dar în ciuda insistențelor nu am primit nici un răspuns oficial
referitor la acest subiect. “Domnul director e într-o întâlnire, directorul
juridic e plecat, iar pe la exploatare sunt prin concediu. E greu și pentru ei
să facă față”, a fost răspunsul primit de fiecare dată.

Arhitectul Matei David a fost implicat în mai multe proiecte legate de Teatrul de Vară “Capitol”, alături de mai mulți colegi ai Facultății de Arhitectură, dar de fiecare dată se loveau de aceeași problemă: “pentru cine facem noi investiții?”.

Și cinematograful Capitol e închis din 1990, acum la parter fiind o cafenea și un restaurant de tip fast-food

“Au existat în ultimii ani tot felul de proiecte pe care colegii mei le-au demarat pentru modernizarea și reabilitarea teatrului, dar nimeni nu știa care e statutul real al clădirii. Cei de la primărie nu ne-au băgat în seamă, RomâniaFilm e în faliment de ani buni. Ce să facem, să strângem bani degeaba? E păcat că o astfel de clădire a ajuns așa”, a explicat acesta pentru Libertatea.

Un parteneriat
public-privat ciudat

Pe site-ul “justiție curate” apare informația potrivit căreia, în 1997, RomâniaFilm a încheiat un contract de asociere în participațiune, pe 20 de ani, cu o firmă evreiască, SC NEWELAN TRADE SRL. Directorul de la acea vreme al RomâniaFilm, Mihail Tintea, spunea că, potrivit contractului, RomâniaFilm se angaja să pună la dispoziția firmei NEWELAN cele două clădiri pentru prestarea de diverse activități.

Sculpturile realizate de Spiridon Georgescu sunt într-o stare ridicată de degradare

În schimb, NEWELAN se angaja să restaureze cele două clădiri și să ofere în primii 5 ani în mod diferențiat o cotă din profitul brut al activității realizate în baza contractului – practic, o chirie pentru utilizarea spațiului – nu mai puțin de 150 de dolari în primii doi ani, 1.000 de dolari în următorii trei ani si 3.000 de dolari după primii cinci ani.

Contractul încheiat de RomâniaFilm cu NEWELAN a ridicat însă multe semne de întrebare. În primul rând, după semnarea contractului, firma a refuzat să plătească chiria, astfel că s-a ajuns în instanță. Înainte ca justiția să pronunțe vreo decizie în acest caz, în anul 2004, RomâniaFilm și firma NEWELAN s-au împăcat.

În plus, contractul a fost realizat fără licitație sau vreun anunț public privind intenția RomâniaFilm de a restaura clădirile. De asemenea, dacă imobilele ar fi intrat, la un moment dat, din proprietatea statului în proprietatea RomâniaFilm, iar societatea ar fi dorit să le vândă, în eventualitatea unei legi a privatizării cinematografelor, firma NEWELAN ar fi avut drept de preemțiune, iar vânzarea s-ar fi făcut fără licitație.

Citeşte şi:

Povestea unui teatru bun, fără vedetisme

Explicația transformării lui Alexandru Tudor: „La 20 de ani era o persoană normală. S-a schimbat complet după acea vizită”

GSP.RO

Explicația transformării lui Alexandru Tudor: „La 20 de ani era o persoană normală. S-a schimbat complet după acea vizită”

Urmărește cel mai nou VIDEO



Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/ruina-din-inima-bucurestilor-teatrul-capitol-saraca-cladire-bogata-2730577

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata