situaţie gravă provocată de plastic, noxe, substanţe chimice

0 3


Conform cifrelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 1 cuplu din 6 se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte obţinerea unei sarcini pe cale naturală. Pe lângă amânarea maternităţii, problemele de sănătate de la nivelul aparatului genital sau bolile grave la vârstă tânără, şi contactul cu substanţe chimice din apă, aer, alimente ori recipiente de plastic este pe lista factorilor de risc pentru infertilitate. În Săptămâna Europeană a Fertilităţii, care are loc între 5 şi 11 noiembrie, medicii care tratează sute de cupluri infertile atrag atenţia asupra impactului grav pe care îl are poluarea asupra concepţiei.

Infertilitatea, cauzată de expunerea la chimicale, plastic, noxe

“Infertilitatea afectează peste 25 de milioane de cetăţeni europeni, unul din 6 cupluri din intreaga lume confruntându-se cu dificultăţi în încercarea de a avea copii. În fiecare an, numărul persoanelor care se adresează clinicilor de fertilitate creşte cu 8-9%. Tot mai multe studii şi cercetări în domeniul fertilităţii atrag atenţia asupra factorilor toxici foarte răspândiţi în mediul nostru de zi cu zi, în relaţie cu reproducerea şi riscurile asociate. Dacă multe cauze ale infertilităţii, avorturilor sau anomaliilor fetale rămân adesea necunoscute, unele întrebări îşi pot găsi răspunsul în stilul de viaţă modern şi expunerea la produse chimice comune, prezente în mediu, alimente sau produse utilizate zilnic. Cei mai incriminaţi compuşi sunt prezenţi peste tot în mediul înconjurator. Bisfenolul A şi alţi bisfenoli, ftalaţii, parabenii, metalele grele sunt prezente în ambalajele sticlelor de apă, cutii de plastic sau aluminiu, produse de curăţenie, cosmetice sau alte produse de îngrijire personală, cum sunt vopselele de păr, fixative sau ojă,” avertizează medicul Laura Dracea, medic primar ginecolog, expert în FIV.

Conform unui studiu din 2000 publicat în Environmental Health Perspectives, peste jumătate dintre americani aveau cantităţi măsurabile de ftalaţi in organismul lor, femeile mai mult decât bărbaţii. Peste 90% din populaţie are bisfenol A detectabil în organism, în timp ce la 75% se detectează triclosan, responsabil de alterarea hormonilor tiroidieni. În 2006, trei mari companii de cosmetice din lume au renunţat la utilizarea unor compuşi toxici în lacul de unghii şi peste alte 1000 de companii s-au alăturat unui pact pentru îmbunătăţirea siguranţei cosmeticelor.

“O altă cale de expunere constantă a organismului la compuşi toxici este reprezentată de inhalarea de gaze poluante provenite de la autovehicule, incendii, fumat, produse volatile ale materialelor de construcţie, solvenţi sau produse de curăţenie utilizate în încăperi. Pesticidele, chiar şi cele interzise în trecut din cauza toxicităţii, încă persistă în sol şi apele subterane, alături de noii produşi chimici proveniţi din solvenţi, procese de dezinfecţie, degresare sau îndepărtare de reziduuri, la nivel industrial. Este binecunoscută prezenţa unor concentraţii mari de metale grele, cum sunt mercurul şi plumbul în apă, peşti sau fructe de mare. Nu în ultimul rând, mucegaiurile sau bacterii răspândite prin instalaţiile de climatizare au generat o patologie specifică zilelor noastre”, completează medicul Laura Dracea.

Un alt fenomen îngrijorător care poate fi pus pe seama acestor chimicale este şi instalarea pubertăţii precoce, conform unui studiu efectuat de Universitatea din California. Vârsta medie primei menstruaţii a scăzut în Europa în ultimii 200 de ani de la 18 la sub 13, iar specialiştii au corelat această situaţie cu o creştere masivă a producţiei de substanţe chimice, de 23 ori mai mare în 2005 faţă de 1945. Substanţele chimice se găsesc peste tot în jurul nostru: în alimente, în cosmetice, în produsele de curăţare şi îngrijire, în vasele de gătit. Bisfenolul, ftalaţii, toluenul şi formaldehida sunt printre cele mai periculoase. Prin expuneri succesive, organismul poate intra în dezechilibru hormonal, cu un rol cheie în instalarea infertilităţii.

“Expunerea la o serie de produse chimice, metale, gaze, microorganisme din mediu a fost asociată cu alterarea mecanismelor endocrine şi imunologice şi, în final, cu afectarea reproducerii. Compuşi eliberaţi din materialele plastice, incluzând cele prezente în ambalaje pentru mâncare sau bauturi, precum şi compuşi din produse cosmetice sau hârtia termică pentru chitanţe, au fost asociaţi cu efecte estrogenice la bărbaţi, toxicitate asupra ovocitelor şi uterului şi apariţia unor malformaţii. Unii compuşi chimici au fost interzişi în anumite ţări dar, din păcate, înlocuiţi cu alţii netestaţi sau care s-au dovedit, la rândul lor, nocivi. Efectele expunerii la compuşii toxici se transmit şi la generaţiile următoare contribuind, alături de alţi factori, la creşterea constantă a prevalenţei problemelor imunologice şi reproductive”, avertizează medicul Laura Dracea.

Teste pentru fertilitate

Ce putem face? Putem să consumăm mai puţină carne, să alegem alimente din surse cât mai curate, să folosim cosmetice naturale, să bem apă din surse sigure şi să reciclăm plasticul. În plus, putem solicita sfatul unui specialist în medicină reproductivă care ne poate spune cum stăm la capitolul “fertilitate”. AMH-ul în cazul femeilor şi spermograma în cazul bărbaţilor pot oferi câteva indicii despre ovocite şi spermatozoizi. Soluţii există, iar medicina reproductivă evoluează permanent. Anul acesta, se împlinesc 40 de ani de la naşterea primului copil născut prin fertilizare in vitro, iar în acest interval, peste 8 milioane de copii au venit pe lume cu ajutorul tehnicilor reproductive.





Sursa: https://www.csid.ro/rd-17624624

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata