Lecitina: beneficii pentru sănătate

0 11


Lecitina descrie un grup de substanţe grase din ţesuturile vegetale şi animale, fiind esenţială pentru buna funcţionare biologică. O formă comercială de lecitină este folosită în mod obişnuit în prepararea alimentelor, cosmeticelor şi medicamentelor, deoarece prelungeşte termenul de valabilitate şi acţionează ca emulgator. Suplimentele cu lecitină pot fi de asemenea utilizate pentru a trata problemele digestive şi colesterolul ridicat şi pentru a preveni apariţia canalelor de lapte înfundate în timpul alăptării.

Lecitina: de câte tipuri e

Una dintre principalele componente ale lecitinei, fosfatidilcolina (PC), poate fi responsabilă pentru unele dintre beneficiile de sănătate raportate de lecitină. Cele mai multe suplimente de lecitină sunt făcute din soia. Suplimentele de lecitină sunt folosite pentru a trata mai multe afecţiuni medicale şi probleme de sănătate, însă cercetarea eficienţei acestora este limitată. Nu există interacţiuni bine documentate între lecitină şi medicamente sau afecţiuni medicale. Persoanele cu alergii la ouă sau soia ar trebui să verifice sursa de lecitină din suplimentele lor şi din alimente înainte de a le consuma.
Lecitina: de câte tipuri e

Deşi lecitina apare în mod natural în multe alimente, suplimentele de lecitină sunt de obicei derivate din ouă, soia sau seminţe de floarea-soarelui. Lecitina este de asemenea obţinută din canola, seminţe de bumbac sau grăsimile animale.

Soia este una dintre cele mai răspândite culturi din Statele Unite, iar 94% din acestea sunt modificate genetic. Soia este o sursă eficientă de lecitină. Chimicalele, inclusiv acetona şi hexanul, sunt folosite pentru a extrage lecitina din uleiul de soia.

Cu toate acestea, lecitina derivată din uleiul de floarea-soarelui devine din ce în ce mai populară, posibil datorită cerinţelor de declarare a alergenilor în alimente. De asemenea, cei care doresc să evite recoltele modificate genetic pot alege lecitina de floarea-soarelui. Procesul de extracţie este de obicei mai uşor şi se realizează prin presare la rece, mai degrabă decât cu solvenţi chimici.

Lecitina: beneficii

Cel mai frecvent menţionate beneficii ale lecitinei includ:

• Reducerea colesterolului

Cercetările arată că o dietă bogată în lecitină poate creşte colesterolul HDL bun şi reduce colesterolul LDL rău. Într-un studiu din 2008, participanţii au luat o cantitate de 500 miligrame (mg) de lecitină de soia pe zi. După 2 luni, colesterolul total mediu a fost redus cu 42%, iar colesterolul LDL a fost redus cu 56,15%.

• Îmbunătăţirea funcţiei imunităţii

Suplimentarea cu lecitină din soia poate creşte funcţia imunităţii, în special la persoanele cu diabet zaharat. Un studiu brazilian asupra şobolanilor a constatat că suplimentarea zilnică cu lecitină a dus la creşterea activităţii macrofagice cu 29%. Macrofagele sunt celule albe din sânge care înghit resturile, microbii, celulele canceroase şi alte substanţe străine în organism. De asemenea, numărul limfocitelor, care sunt vitale pentru sistemul imunitar, a crescut cu 92% la şobolanii nediabetici. Sunt necesare cercetări suplimentare asupra oamenilor, pentru a confirma aceste constatări.

• Digestie mai bună

Colita ulcerativă este o formă a bolii inflamatorii intestinală (IBD) care afectează până la 907.000 de persoane din SUA. Lecitina poate ajuta la reducerea distresului digestiv la cei cu această afecţiune. Cercetările sugerează că activitatea de emulsificare a lecitinei îmbunătăţeşte mucusul din intestin, protejând mucoasa gastrointestinală. Acest lucru se poate datora faptului că lecitina conţine fosfatidilcolina (PC), care este de asemenea o componentă a mucusului. Deşi cercetările lipsesc, sunt dovezi care sugerează că persoanele cu deficienţă digestivă cauzată de alte probleme decât colita ulcerativă pot beneficia de asemenea de utilizarea lecitinei.

• Funcţia cognitivă îmbunătăţită

Colina, o componentă a fosfatidilcolinei, joacă un rol în dezvoltarea creierului şi poate îmbunătăţi memoria. Şobolanii care primesc suplimente de colină au înregistrat o îmbunătăţire a memoriei pe tot parcursul vieţii datorită schimbărilor din centrul de memorie al creierului. Modificările creierului au fost atât de vizibile încât cercetătorii au putut identifica animalele care au luat colină suplimentară, chiar şi atunci când erau în vârstă. Datorită efectului clorului asupra creierului, s-a sugerat faptul că lecitina poate fi benefică pentru cei cu afecţiuni neurologice, boala Alzheimer şi alte forme de demenţă.

• Ajutor pentru alăptare

Lecitina poate fi recomandată ca măsură preventivă pentru femeile care suferă de canale de lapte înfundate. Unele femei care alăptează pot prezenta canale de lapte înfundate, ceea ce înseamnă că laptele matern nu curge corect prin canal. Această afecţiune este dureroasă şi face alăptarea mai dificilă. Aceasta poate duce de asemenea la dezvoltarea de mastită, o infecţie a ţesutului mamar care afectează aproximativ 10% din femeile care alăptează. Pentru a ajuta la prevenirea mastitei şi a dificultăţii de alăptare, Fundaţia Canadiană pentru Alăptare recomandă ca persoanele care doresc să prevină blocajul canalelor de lapte să ia 1200 mg de lecitină de patru ori pe zi ca măsură preventivă. Lecitina nu funcţionează cu toate acestea şi ca tratament pentru femeile care au deja conductele înfundate.

Lecitina: alte utilizări

Lecitina a fost promovată ca tratament pentru: boala vezicii biliare, eczemă, dermatită şi afecţiuni care presupun piele uscată. Trebuie remarcat faptul că cercetarea privind eficacitatea lecitinei în tratarea acestor afecţiuni este foarte limitată.

Lecitina: există riscuri?

Suplimentele de lecitină ar trebui să fie cercetate temeinic înainte de a fi administrate, deoarece acestea nu sunt monitorizate de FDA. Lecitina este „recunoscută în general ca fiind sigură” de către Administraţia Statelor Unite pentru Alimente şi Medicamente (FDA). Când este luată în cantităţi rezonabile, este puţin probabil să provoace reacţii adverse. Cel mai bine este să beneficiaţi de lecitină direct din alimente. Dacă cineva are un nivel ridicat de colesterol sau o istorie a bolilor de inimă, ar trebui să discute despre administrarea suplimentelor cu medicul. Dacă apar reacţii adverse, acestea pot include: diaree, greaţă, dureri de stomac, nivel crescut de salivă, senzaţie permanentă de saţietate.

Lecitina: care e dozajul corect

Nu există o doză recomandată pentru administrarea lecitinei. Ca regulă generală, doza nu trebuie să depăşească 5000 mg zilnic.

Sursa de hrană

Este recomandat să alegi lecitina din surse alimentare înainte de a lua în considerare formularul suplimentar. Lecitina se găseşte în multe alimente, printre care se enumeră:

• organele de animale
• carnea roşie
• fructele de mare
• ouăle
• legumele verzi gătite, cum ar fi varza de Bruxelles şi broccoli
• boabele de soia, fasolea albă si fasolea neagră

Lecitina naturală din surse alimentare nu prezintă riscuri pentru sănătate!





Sursa: https://www.csid.ro/rd-17521909

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata