Despre barbă, ritualuri și alte plăceri ale vieții

0 27


Când mi-am lăsat barba să crească, acum şapte ani, am făcut-o strict din raţiuni practice la sfaturile unora trecuţi prin asta: urma să plec într-un trekking în Himalaya şi barba mi-ar fi protejat faţa de vântul şi de soarele reflectat de zăpada de pe platou la peste 5000 de metri altitudine. Nu ştiam că barba va deveni un trend în look-ul masculin, şi cu atît mai puţin nu mă aşteptam ca într-o zi să încep să am şi grijă de ea, ba chiar să merg la un barbershop. Şi să-mi şi placă.

Aşa am ajuns să acord bărbii o atenţie pe care nici nu ştiam c-o merită. Am descoperit că istoria culturală a omenirii – oricât de pompos ar suna chestia asta – s-ar putea scrie chiar şi numai din perspectiva bărbii. Imaginaţi-vă: au purtat-o profeţii Vechiului Testament, filozofii şi gladiatorii Antichităţii; războinicii barbari, călugării şi împăraţii Evului Mediu; boierii şi revoluţionarii Erei Industriale; artiştii şi activiştii hippioţi; gentlemanii, corporatiştii şi hipsterii zilelor noastre. Trecând prin filozofie, arte şi fashion, barba a fost, rând pe rând, un simbol pentru înţelepciune şi un statut social-religios, a exprimat spiritualitate, virilitate, cochetărie masculină sau opţiune politică. Unde mai pui că de la Ioan Botezătorul şi Otto cel Mare (Împăratul Romei care jura pe propria barbă), prin Marx şi Che Guevara sau Hemingway şi Brâncuşi, până la băieţii de la ZZ Top şi Pleşu, multe bărbi au devenit iconice.

N-am făcut un fetiş din propria barbă (deşi nu mă mai „văd” fără ea), dar m-am amuzat şi, în acelaşi timp, am reţinut cu satisfacţie faptul că Epictet prefera mai degrabă să i se taie capul decît vârful bărbii. Sau că legile vechi germanice îl pedepseau pe cel care atingea fără permisiune barba altcuiva, iar într-un tratat medieval intitulat Apologia de barbis se stabilea o legătură directă între desimea bărbii și adâncimea gândirii.

Spre deosebire de vechii profeţi, de monahismul ortodox ori de Islam, unde barba este semnul ascezei pioase a creştinului, respectiv emblema identitară a musulmanului, bărbile bărbatului urban de azi n-au altă religie decât pe cea a coolness-ului. Doar în Roma Împăratului Augustus şi la Woodstock-ul piromanului Hendrix barba a mai fost un simbol al tinereții şi hedonismului. Tot de atunci, de pe vremea romanilor, primul popor civilizat care a acordat atenţia cuvenită îngrijirii cosmetice, ne-au rămas şi primele distihuri. Orice barbershop al zilelor noastre le-ar putea printa pe materialele promoţionale. „Nu fi cu părul pe creștet zbîrlit și cu barba încîlcită, / Ci s-arate c-au fost tunse de om priceput” scria undeva poetul Ovidiu (cel care recomanda să nu laşi să ți se vadă părul din nări). Ceva mai târziu, după Renașterea feței bine rase și a părului ondulat, bărbile au revenit în canonul masculin cu diverse forme: late, ascuțite, bifurcate. De unde se vede că nimic altceva n-a cunoscut, precum moda bărbii, o ciclicitate mai perfectă.

 

De când eu însumi am intrat în rândul celor care par în stare să jure pe propria barbă, am descoperit pe propria piele (a feţei, fireşte), că nimic din ce pare natural nu scapă artificiului. Bărbieritul a devenit un prilej de a lua pauză de la agitația urbană. Anul acesta, cei de la Stella Artois vă așteaptă la The Barber. Pentru că vorbim despre un barbershop și despre o necesitate devenită ritual, conversația se insinuează firesc. Stella Artois ne invită să luăm o pauză și să ne bucurăm de micile plăceri ale vieții (cum ar spune Andrei Pleşu 🙂 cum ar fi, spre exemplu, o conversație bună. Abia acompaniate de o bere nobilă precum Stella Artois (a cărei spumă se va aşterne pentru o clipă pe barba ta, precum zăpezile din Himalaya), clasicul ritual de bărbierire sau tunsul vor deveni adevărate momente de respiro.

Dacă mergi la barbershop, vei găsi muzica de fundal care este pe măsura rafinamentului şi în ton cu relaxarea căutată, şi te poţi bucura de pauza de la rutină, savurând în aşteptarea răsfăţului o bere în corner-ul Stella Artois. Eventual încercând să rezolvi în gând paradoxul bărbierului: „În orașul Sevilla, bărbierul îi bărbierește pe toți cei care nu se bărbieresc singuri și numai pe ei. Dar cine îl bărbierește pe bărbierul din Sevilla?” . Nu ştiu cine, dar l-aş invita la o bere Stella Artois într-un barbershop chic.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro





https://www.elle.ro/lifestyle/marius-chivu-despre-barba-ritualuri-si-alte-placeri-ale-vietii-607419/

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata